scoala slid satul jojusna primaria slid

Scurt istoric

Satul Cojuşna are o istorie interesantă şi tradiţii bogate. Localitatea este atestată documentar la 07.03.1508. Legenda spune că Ştefan cel Mare, care se întorcea cu oastea spre cetatea de scaun, după o bătălie victorioasă asupra tătarilor, a găsit într-o poiană sălaşul unui om. La auzul sunetului de corn şi zăngănitului de arme, stăpînul sălaşului a ieşit în întîmpinare. Mare i-a fost uimirea, cînd îl văzu pe Ştefan oaspete al său. Domnitorul Moldovei se minună şi el că îl are în faţă pe spătarul Cojuşneanu care îi slujise cu credinţă amar de vreme. După ce Domnitorul şi oştenii săi se ospătară din bunurile spătarului, după ce îi ascultară păsurile şi bucuriile, Ştefan cel Mare ar fi zis la despărţire: „Pentru credinţă şi milostenie îţi fac danie locurile aceste. Satul ce va fi să apară aici să-ţi poarte numele, iar izvorul – rangul. Şi  unde-i codru să crească poamă, pe oşteanul care trece pe aici să-l cinstească, puterea lui să crească şi pe duşman să-l zdrobească…”. În aşa fel, apare satul cu denumirea Cojuşna, iar izvorul din centrul satului poartă numele Spătaru. Ştefan moare la 1504, iar prima veste despre aşezarea satului vine chiar peste 4 ani, cum arăta şi Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat la 1923. Altă sursă, cu 2 decenii mai tîrziu (anul 1528), arată că satul ar fi existat de acum. La fel, într-un act al Mănăstirii Căpriana, datat cu velet 7053 (1545) se spune că pămînturile Mănăstirii se mărgineau cu s. Cojuşna. Cert este şi faptul că, în toate documentele care s-au scris atunci şi în secolele care au urmat (29 iunie 1948; 5 iunie 1665;  1738; 1768-1774…), se atestă un adevăr incontestabil că s. Cojuşna a fost mereu un cuib de răzeşi, mazili şi boieri.

m_biserica 2

m_bisrica

Biserica din localitate, cu hramul „Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă”Conform datelor recensământului din 1817, în sat erau 120 gospodării de răzeşi, dintre care 19 de mazili şi 20 de ruptaşi de visterie. Aveau 2 preoţi, un diacon şi 3 dascăli.  În anul 1870 satul este format din 465 gosopdării, cu 2,5 mii locuitori. În următorul an, începe construcţia primei şcoli, finisată în 1874. Primul învăţător din sat Vasile Dumitriu. În 1901, în  Cojuşna, la iniţiativa lui Sava Ciubuc, se deschide prima Şcoală Tehnologică de altoire a viţei de vie din Basarabia.

În anul 1903 ţăranii din s. Cojuşna se asociază într-o organizaţie „Tovarăşie de Credit şi Economii”. În 1906, la Cojuşna, se produce vinul de cupaj „Vin de Basarabia” care este expus la Expoziţia de Vin Internaţională din Chişinău şi menţionat cu medalia de aur. În 1921, se deschide Liceul Mixt la care învaţă 150 de elevi.

La al Doilea Război Mondial, din sat, au plecat la luptă peste 300 de locuitori, din care 84 au căzut pe front. În anul 1970 se deschide Complexul Memorial, ulterior reconstruit în anul 2008, monument introdus în Registrul Naţional al Monumentelor de Istorie şi Cultură al RM. Satul cunoaşte o dezvoltare rapidă, începînd cu a doua jumătate a secolului XX. În 1948 este organizată prima gospodărie agricolă „Pravda” în care erau încadrate 108 gospodării ţărăneşti. Către anii 60, suprafaţa plantaţiilor de vie atinge 700 ha, care furniza 90% din venitul organizaţiei agricole. În aceste condiţii, în anul 1970,  este construită Fabrica de Vin „Cojuşna”, iar în 1977 -  vinoteca şi săli de degustaţie subterane.

În anul 1971, s-a deschis spitalul sătesc cu o capacitate de 150 de paturi care, în scurt timp, a devenit centrul metodic al Universităţii de Medicină şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În anul 1952, şcoala din s. Cojuşna primeşte statut de Şcoală Medie, iar prima promoţie de absolvenţi este în anul 1955. La 1 septembrie 1975, este dat în exploatare actualul sediu al Şcolii Medii Cojuşna care, în anul 2009, se reorganizează în Gimnaziul Cojuşna. În anul 1988, în sat, este deschisă Şcoala de Arte Cojuşna. În  luna august, anul 1992, în sat, este deschis primul liceu teoretic din mediul rural din Republica Moldova.

vedere sat